Înțelesuri
- 1
Care repară ceva; (prin extensie) care înviorează, întărește.
„După un somn reparator, s-a simțit mai bine.”
- 2
(Juridic) Care acoperă o pagubă.
„Legea are un caracter reparator pentru victime.”
Sinonime
Antonime
Cum se folosește
Feminin: reparatoare; plural: reparatori, reparatoare. Se folosește și ca substantiv.
Forme flexionare
- masculin plural
- reparatori
- feminin singular și plural
- reparatoare
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (réparateur).