Înțelesuri
- 1
Credința într-o putere divină și ansamblul de rugăciuni, reguli și rânduieli care decurg din ea.
„Religia a fost multă vreme singurul reper moral al satului.”
- 2
Fiecare dintre marile credințe organizate ale lumii, cu credincioșii și instituțiile ei.
„În oraș se întâlnesc oameni de trei religii.”
- 3
Materie predată în școală, care îi învață pe elevi despre credință.
„Are oră de religie miercurea.”
- 4
(Figurat) Lucru pe care cineva îl respectă cu strictețe, ca pe ceva sfânt.
„Punctualitatea era o religie pentru el.”
Sinonime
Antonime
- ateism
Expresii și locuțiuni
- Religie de statcredința pe care un stat o recunoaște ca fiind a lui.
- A-și schimba religiaa trece la altă credință.
Forme flexionare
- articulat
- religia
- genitiv-dativ articulat
- religiei
- plural
- religii
- plural articulat
- religiile
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (religion) și latină (religio, -onis).