Înțelesuri
- 1
Cinstirea adusă lui Dumnezeu sau zeilor prin rugăciuni, slujbe și ritualuri.
„Cultul strămoșilor era important la daci.”
- 2
Religie, confesiune recunoscută.
„În România sunt recunoscute oficial optsprezece culte.”
- 3
Admirație exagerată pentru o persoană sau pentru un lucru.
„Are un adevărat cult pentru mașinile vechi.”
Sinonime
- religie
- confesiune
- venerație
- adorație
Expresii și locuțiuni
- Cultul personalitățiislăvirea fără măsură a unui conducător, impusă de propaganda lui.
- Lăcaș de cultbiserică, templu, moschee sau altă clădire în care se ține slujba.
- Film-cultfilm iubit și citat cu pasiune de un public anume.
Etimologie
Din franceza culte și din latinescul cultus.