Înțelesuri
- 1
Creasta prelungă, ușor povârnită, de la vârful unui munte sau dintr-un deal; vârf.
„Turiștii au mers pe culme până la cabană.”
- 2
(Figurat) Cel mai înalt nivel care poate fi atins; apogeu.
„Cariera lui a atins culmea gloriei.”
- 3
(Popular) Prăjină lungă, fixată orizontal de grinzi în casele țărănești, pe care se atârnă haine și alte obiecte.
„Bunica și-a pus ștergarele pe culme.”
Sinonime
- vârf
- creastă
- apogeu
Expresii și locuțiuni
- Culmea culmilor!asta întrece orice margini, e nemaipomenit (se spune și «asta-i culmea!»).
Etimologie
Din latinescul culmen.