Înțelesuri
- 1
Faptul de a reanima; readucerea la viață.
„Reanimarea a durat zece minute.”
- 2
Ansamblul măsurilor de urgență prin care se restabilesc funcțiile vitale ale organismului: circulația, respirația.
„Bolnavul a fost dus la reanimare.”
Sinonime
Cum se folosește
Se pronunță «re-a-ni-ma-re»; plural: reanimări.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- reanimării
- plural
- reanimări
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
De la a reanima.