Înțelesuri
- 1
Faptul de a râde; sunetul și mișcarea feței prin care se arată veselia.
„Din curte se auzea râsul copiilor.”
- 2
Batjocura făcută pe seama cuiva.
„A ajuns de râsul satului.”
- 3
(masculin, plural „râși”) Animal sălbatic din neamul pisicilor, cu blana roșcată-pătată și cu smocuri de păr pe urechi; linx.
„Râsul mai trăiește în munții noștri.”
Antonime
- plâns
- jale
Cum se folosește
Sunt două cuvinte scrise la fel, dar fără nicio legătură între ele: râsul (veselia) e moștenit din latinescul risus, iar râsul (animalul) vine din slavă. Se deosebesc și la plural: „râsete” sau „râsuri” pentru veselie, „râși” pentru animal.
Expresii și locuțiuni
- A lua pe cineva în râsa-și bate joc de el.
- De râsul lumiide rușine, de ocară.
- A pufni în râsa izbucni în râs fără să te poți stăpâni.
Forme flexionare
- plural
- râsuri
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din latinescul risus; numele animalului, din slavul rysĭ.