Înțelesuri
- 1
Descompunerea materiilor organice sub acțiunea bacteriilor; putrezire.
„Mirosul de putrefacție venea dintr-un pește uitat în frigider.”
- 2
(Figurat) Decădere morală, corupție.
„Romanul descrie putrefacția unei societăți întregi.”
Sinonime
- putrezire
- descompunere
- decădere
Cum se folosește
Genitivul: putrefacției; pluralul: putrefacții.
Forme flexionare
- articulat
- putrefacția
- genitiv-dativ articulat
- putrefacției
- plural
- putrefacții
- plural articulat
- putrefacțiile
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (putréfaction) și din latină (putrefactio).