Înțelesuri
- 1
Instituție a statului care urmărește infractorii, îi trimite în fața justiției și susține acuzarea în instanță.
„Procuratura a deschis un dosar pentru corupție.”
- 2
Clădirea în care își are sediul această instituție.
„A depus plângerea la procuratura din oraș.”
Sinonime
Expresii și locuțiuni
- A sesiza procuraturaa anunța organele de urmărire că s-a comis o faptă penală.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- procuraturii
- plural
- procuraturi
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din rusă (prokuratura).