DEX Dicționar

prioritate

substantiv feminin3 sensuri

Înțelesuri

  1. 1

    Însușirea de a fi cel dintâi ca importanță; dreptul de a fi luat înaintea altora.

    „Reparația acoperișului are prioritate față de zugrăvit.”

  2. 2

    Lucrul căruia i se dă întâietate într-un plan sau într-un buget.

    „Sănătatea e prima prioritate a programului.”

  3. 3

    Dreptul de a trece primul într-o intersecție.

    „N-a acordat prioritate și a lovit mașina din dreapta.”

Sinonime

  • întâietate
  • precădere

Cum se folosește

Se rostește pri-o-ri-ta-te.

Expresii și locuțiuni

  • Prioritate de treceredreptul de a trece primul într-o intersecție.
  • A avea prioritatea fi luat înaintea celorlalți, ca importanță sau ca rând.

Etimologie

Din franceză (priorité), la origine din latinescul prior („cel dinainte”).

Alte cuvinte de pe litera P