Înțelesuri
- 1
Însușirea de a fi cel dintâi ca importanță; dreptul de a fi luat înaintea altora.
„Reparația acoperișului are prioritate față de zugrăvit.”
- 2
Lucrul căruia i se dă întâietate într-un plan sau într-un buget.
„Sănătatea e prima prioritate a programului.”
- 3
Dreptul de a trece primul într-o intersecție.
„N-a acordat prioritate și a lovit mașina din dreapta.”
Sinonime
- întâietate
- precădere
- preponderență
- anterioritate
- primat
Cum se folosește
Se rostește pri-o-ri-ta-te.
Expresii și locuțiuni
- Prioritate de treceredreptul de a trece primul într-o intersecție.
- A avea prioritatea fi luat înaintea celorlalți, ca importanță sau ca rând.
Atenție la scriere
- Prioritate, nu „priorietate” — Se scrie „prioritate”, fără „e” după „i”: „prior” + „-itate”. La fel „superioritate”, „inferioritate”, „majoritate”.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- priorității
- plural
- priorități
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (priorité), la origine din latinescul prior („cel dinainte”).