DEX Dicționar

pol

substantiv masculin7 sensuri

Înțelesuri

  1. 1

    Fiecare dintre cele două capete ale axei în jurul căreia se învârte Pământul; ținutul din jurul lor.

    „Gheața de la pol se subțiază de la an la an.”

  2. 2

    Fiecare dintre cele două capete ale unui magnet sau ale unui circuit electric.

    „Firul roșu se leagă la polul pozitiv.”

  3. 3

    (în fizică) Fiecare dintre cele două părți opuse ale unui corp, privite din punctul de vedere al unei anumite însușiri.

    „Cei doi poli ai bateriei au sarcini de semn contrar.”

  4. 4

    (la matematică) Fiecare dintre cele două puncte prin care diametrul iese din sferă.

    „Cele două puncte sunt polii sferei față de diametrul dat.”

  5. 5

    Piesa unei mașini electrice care ajută la magnetizarea circuitului ei.

    „Motorul are patru poli.”

  6. 6

    (figurat) Fiecare dintre două puncte, situații sau păreri cu totul opuse.

    „Cei doi frați sunt la poli opuși ca fire.”

  7. 7

    (învechit) Monedă sau bancnotă de douăzeci de lei.

    „Un pol era o sumă frumoasă pe vremea aceea.”

Cum se folosește

Sensul de monedă vine de la un alt cuvânt, împrumutat din rusește, care s-a suprapus peste acesta.

Expresii și locuțiuni

  • Poli opușidouă lucruri sau doi oameni cu totul deosebiți unul de altul.
  • Pol magneticpunctul de pe Pământ în care acul busolei stă drept în jos.

Etimologie

Din franceză (pôle) și latină (polus); pentru monedă, din rusescul pol.

Alte cuvinte de pe litera P