Înțelesuri
- 1
(Popular) Cameră, încăpere a unei case.
„Bunica ne-a culcat în odaia cea mare, cu sobă de teracotă.”
- 2
(Învechit) Locuință, casa în care stă cineva.
„Își avea odaia lângă biserica din mahala.”
- 3
(Învechit și regional) Gospodărie izolată, departe de sat; fermă mică sau stână.
„Ciobanii stăteau toată vara la odaia de pe deal.”
- 4
Colibă în care se adăpostesc pentru o vreme pescarii, ciobanii sau muncitorii de la câmp.
„Pescarii și-au făcut o odaie din stuf pe malul lacului.”
Cum se folosește
Popular. Se desparte o-da-ie. Articulat: odaia. Plural: odăi.
Forme flexionare
- articulat
- odaia
- genitiv-dativ articulat
- odăii
- plural
- odăi
- plural articulat
- odăile
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din turcă (oda) și din bulgară (odaia).