Înțelesuri
- 1
A interveni pe lângă cineva în favoarea altcuiva; a face pe intermediarul.
„Unchiul a mijlocit la primar ca să i se aprobe cererea.”
- 2
A înlesni, a face posibil un lucru; a pune la cale.
„Prietenul comun a mijlocit întâlnirea lor.”
- 3
(Filozofie) A face legătura între doi termeni; a media.
„În raționament, termenul mediu mijlocește între celelalte două.”
Sinonime
- a interveni
- a intermedia
- a media
Cum se folosește
Prezent: mijlocesc, mijlocește. Conjunctiv: să mijlocească. Substantivul înrudit: mijlocire.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular și pers. a 3-a plural
- mijlocesc
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- mijlocește
- imperfect pers. 1 singular
- mijloceam
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să mijlocesc
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să mijlocească
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).