Înțelesuri
- 1
Făptură ori obiect de dimensiuni uriașe și cu formă neclară; namilă, colos.
„Din ceață a apărut o matahală neagră.”
- 2
Ființă fantastică, uriașă și îngrozitoare; arătare, nălucă.
„Copiii vorbeau de o matahală din pădure.”
- 3
Sperietoare, momâie mare.
„Pe câmp au pus o matahală de paie.”
Cum se folosește
Variantă: mătăhală. Plural: matahale.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- matahalei
- plural
- matahale
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Etimologie necunoscută.