Înțelesuri
- 1
Persoană care ia parte la o luptă; combatant.
„Luptătorii din munți au rezistat câțiva ani.”
- 2
Sportiv care practică luptele libere sau greco-romane.
„A fost luptător de categorie grea.”
- 3
Figurat. Om care nu se dă bătut și susține o cauză.
„A rămas până la capăt un luptător pentru drepturile bolnavilor.”
Antonime
Expresii și locuțiuni
- Fire de luptătorcaracter care nu cedează în fața greutăților.
Forme flexionare
- plural
- luptători
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Format de la verbul „a lupta”, cu sufixul -ător.