Înțeles
Plantă cu flori mici, albastre-violete, foarte parfumate, folosită în parfumerie, la ceaiuri și ca să alunge moliile; lavandă.
„Am pus săculeți cu levănțică în dulapul cu haine.”
Sinonime
Cum se folosește
Genitiv-dativ: levănțicii. Nu are plural. Variante: levențică, livănțică.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- levănțicii
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
De la „levantă” (învechit, „levănțică”, din neogreacă), cu sufixul „-ică”.