Înțeles
(Medicină) Introducerea unui tub în trahee, ca să ajute un bolnav să respire sau ca să-i dea anestezie.
„Pacientul a avut nevoie de intubare la terapie intensivă.”
Sinonime
- intubație
Cum se folosește
Plural: intubări.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- intubării
- plural
- intubări
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
De la verbul „a intuba”.