Înțelesuri
- 1
Persoană împuternicită să verifice cum se lucrează într-o instituție sau într-un domeniu.
„A venit un inspector de la protecția muncii.”
- 2
(Învățământ) Funcționar care controlează activitatea școlilor și a profesorilor.
„Inspectorul de română a asistat la ora a treia.”
- 3
(Poliție) Grad și funcție în poliție.
„Cazul a fost preluat de un inspector de la Omoruri.”
Sinonime
- controlor
- revizor
Expresii și locuțiuni
- Inspector școlar generalconducătorul inspectoratului școlar dintr-un județ.
Forme flexionare
- plural
- inspectori
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din rusă (inspector), apropiat de latinescul inspector și de franțuzescul inspecteur.