Înțeles
Frânare sau oprire a unei activități psihice sau fiziologice.
„Timiditatea poate cauza inhibiție în public.”
Antonime
- excitație
Cum se folosește
Plural: inhibiții.
Forme flexionare
- articulat
- inhibiția
- genitiv-dativ articulat
- inhibiției
- plural
- inhibiții
- plural articulat
- inhibițiile
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (inhibition) și din latină (inhibitio).