Înțelesuri
- 1
Acțiunea de a îngropa; faptul de a băga în pământ.
„Îngroparea comorii a rămas secretă.”
- 2
Ceremonia prin care un mort este așezat în mormânt; înmormântare.
„Îngroparea a avut loc luni.”
Sinonime
- înmormântare
- astrucare
Antonime
- dezgropare
Cum se folosește
Plural: îngropări.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- îngropării
- plural
- îngropări
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din prefixul în- și groapă.