Înțelesuri
- 1
Totalitatea bunurilor unui locuitor, mai ales de la țară: casa, curtea, animalele și uneltele.
„Bătrânul își ținea gospodăria curată.”
- 2
Locuință împreună cu familia care trăiește în ea, privită ca unitate.
„Recensământul a numărat gospodăriile din comună.”
- 3
Munca de zi cu zi de întreținere a casei și a curții.
„Se ocupa de gospodărie de dimineața până seara.”
Cum se folosește
Genitiv-dativ articulat: gospodăriei; plural: gospodării.
Forme flexionare
- articulat
- gospodăria
- genitiv-dativ articulat
- gospodăriei
- plural
- gospodării
- plural articulat
- gospodăriile
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
De la gospodar.