Înțelesuri
- 1
În mare măsură; ajută la formarea superlativului absolut al adjectivelor și adverbelor.
„Era foarte obosit după drumul lung.”
- 2
Însoțește o locuțiune adjectivală sau adverbială, întărind-o.
„S-a trezit foarte de dimineață.”
- 3
Pe lângă un substantiv care arată o însușire, arată că însușirea e deplină.
„E foarte copil pentru vârsta lui.”
- 4
(Popular, pe lângă un verb) Mult, tare.
„Prăjiturile foarte îi plăceau.”
- 5
(Învechit, așezat după adjectiv) Tare, peste măsură.
„Era supărat foarte.”
Expresii și locuțiuni
- Foarte bine!vorbă de încuviințare deplină.
- Nu foartenu chiar; cu măsură.
- Foarte mulțumesc(azi mai ales ironic) formulă veche de mulțumire.
Etimologie
Moștenit din latină (forte, ablativul lui fortis „puternic”).