Înțelesuri
- 1
Deformare a unei imagini, a unui sunet sau a unui semnal față de forma lui inițială.
„Difuzorul vechi dădea o distorsiune neplăcută.”
- 2
Răsucire convulsivă a unor părți ale corpului.
„Durerea i-a produs o distorsiune a feței.”
- 3
Schimbare a repartiției câmpului magnetic dintre polii unei mașini electrice, produsă de curentul din rotor.
„Inginerul a măsurat distorsiunea câmpului magnetic.”
- 4
(Statistică) Abatere sistematică a unui rezultat față de valoarea lui reală.
„Sondajul avea o distorsiune din cauza eșantionului mic.”
Sinonime
- deformare
- alterare
Cum se folosește
Se pronunță «dis-tor-si-u-ne»; plural: distorsiuni.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- distorsiunii
- plural
- distorsiuni
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (distorsion) și din latină (distorsio).