DEX Dicționar

cui

substantiv neutru2 sensuri

Înțelesuri

  1. 1

    Tijă subțire de metal sau de lemn, cu vârf ascuțit și cu o măciulie, pe care o bați cu ciocanul ca să prinzi două bucăți între ele sau ca să atârni ceva de ea.

    „Am bătut un cui în perete ca să atârn tabloul.”

  2. 2

    Nume dat unor piese de metal sau de lemn care au forma unui cui.

    „Roata căruței era prinsă cu un cui de lemn.”

Cum se folosește

Plural: cuie. Nu se confundă cu pronumele „cui”, genitiv-dativ de la „cine” („Cui i-ai dat cartea?”).

Expresii și locuțiuni

  • cui pe cui se scoateUn necaz nou te face să-l uiți pe cel vechi.
  • a-și pune pofta-n cuiA renunța la un lucru pe care îl doreai.
  • cuiul lui PepeleaPretext prin care cineva își păstrează un drept abuziv, ca să-l încurce pe altul.
  • a tăia (a face) cuie(Familiar) A tremura de frig.

Forme flexionare

plural
cuie

După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).

Etimologie

Din latinescul cuneus.

Alte cuvinte de pe litera C