Înțelesuri
- 1
Care te face să crezi sau să accepți; plin de forță de convingere.
„Avocatul a prezentat dovezi convingătoare.”
- 2
(Despre oameni) Care știe să convingă; sincer și sigur pe el.
„A fost foarte convingător când a promis că se schimbă.”
- 3
(Adverbial, despre o victorie) Cu o diferență clară, fără nicio îndoială.
„Echipa a câștigat convingător, cu 4-0.”
Sinonime
- concludent
- edificator
- grăitor
Antonime
- neconvingător
Expresii și locuțiuni
- Argument convingătormotiv care te lămurește și te face să accepți.
Forme flexionare
- masculin plural
- convingători
- feminin singular și plural
- convingătoare
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
De la «a convinge», cu sufixul -ător.