Înțelesuri
- 1
A încerca să placă cuiva, să-i atragă atenția prin vorbe și purtări drăgălașe; a flirta.
„Cocheta cu toți băieții de la petrecere.”
- 2
(Figurat) A fi atras de o idee fără să te hotărăști pe deplin.
„De ani de zile cochetează cu ideea de a se muta la munte.”
Sinonime
Cum se folosește
Prezent: cochetez, cochetează. Conjunctiv: să cocheteze.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular
- cochetez
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- cochetează
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să cochetez
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să cocheteze
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (coqueter).