Înțelesuri
- 1
Canal subteran prin care se scurg apele murdare ale unui oraș.
„Romanii au construit o cloacă uriașă sub Roma.”
- 2
(Adesea figurat) Loc foarte murdar sau mediu stricat din punct de vedere moral.
„Barul din port devenise o cloacă de hoți.”
- 3
(Biologie) Deschiderea de la capătul intestinului la păsări, reptile și amfibieni, prin care ies și urina, și ouăle.
„Profesoara ne-a explicat că păsările au cloacă.”
Sinonime
- canal
- hazna
Cum se folosește
Plural: cloace.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- cloacei
- plural
- cloace
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din latină (cloaca) și din franceză (cloaque).