DEX Dicționar

băltoacă

substantiv feminin2 sensuri

Înțelesuri

  1. 1

    Baltă mică, cu apă murdară și noroioasă, mai ales în gropile unui drum după ploaie.

    „Copiii săreau prin băltoace cu cizmele de cauciuc.”

  2. 2

    Cantitate mare de lichid vărsat pe jos.

    „Sub mașina stricată s-a format o băltoacă de ulei.”

Cum se folosește

Genitivul: băltoacei; pluralul: băltoace.

Forme flexionare

genitiv-dativ articulat
băltoacei
plural
băltoace

După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).

Etimologie

De la „baltă”, cu sufixul -oacă.

Cuvântul de bază, în dicționar: baltă

Cuvinte care se termină la fel

Alte cuvinte de pe litera B