Înțelesuri
- 1
A (se) mișca puțin din loc; a (se) urni.
„Stânca nu s-a clintit.”
- 2
(Fig., de obicei negativ) A face pe cineva să renunțe la convingerile sau la hotărârile lui.
„Nimic nu-l poate clinti din hotărâre.”
Antonime
- a rămâne
- a sta pe loc
Cum se folosește
Prezentul: eu clintesc, el clintește.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular și pers. a 3-a plural
- clintesc
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- clintește
- imperfect pers. 1 singular
- clinteam
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să clintesc
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să clintească
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Etimologie necunoscută.