Înțelesuri
- 1
Urma sau durerea lăsată când cineva te prinde de piele cu degetele ori când te înțeapă o insectă.
„Avea pe braț o ciupitură roșie de țânțar.”
- 2
Bucățică mică luată dintr-un aliment.
„Copilul a lăsat pâinea plină de ciupituri.”
Sinonime
- înțepătură
- pișcătură
Cum se folosește
Plural: ciupituri.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- ciupiturii
- plural
- ciupituri
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
De la „a ciupi”, cu sufixul „-tură”.