Înțelesuri
- 1
Unitate a armatei romane formată din aproximativ o sută de soldați, condusă de un centurion.
„Legiunea romană era împărțită în cohorte și centurii.”
- 2
(În Roma antică) Grupare politică și administrativă de o sută de cetățeni.
„La vot, cetățenii Romei erau împărțiți pe centurii.”
Cum se folosește
Se desparte -ri-e. Plural: centurii.
Forme flexionare
- articulat
- centuria
- genitiv-dativ articulat
- centuriei
- plural
- centurii
- plural articulat
- centuriile
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din latină (centuria).