Înțelesuri
- 1
Leagă un substantiv de adjectivul care îl însoțește.
„Mi-a dat cartea cea nouă, nu pe cea veche.”
- 2
Ajută la formarea superlativului relativ.
„E cel mai bun elev din clasă.”
- 3
Face din adjectiv un substantiv.
„Cei harnici sunt și cei căutați.”
- 4
Arată pe cineva sau ceva mai depărtat.
„Cel de dincolo de gard ne face semn.”
Sinonime
- acel
- ăl
Cum se folosește
Formele sunt: cel, cea, cei, cele, cu genitiv-dativul celui, celei, celor.
Expresii și locuțiuni
- Cel de susDumnezeu.
- Cel puținmăcar, barem.
- Cel multmaximum, în cel mai bun caz.
- În cele din urmăpână la sfârșit.
- Toate cele buneformulă de salut la despărțire.
Atenție la scriere
- Ce-i sau cei? — „Ce-i” înseamnă „ce e” („Ce-i cu tine?”); „cei” este pluralul lui „cel” („cei doi frați”).
- „Cel” sau „ce-l”? — „Cel” e articol sau pronume („cel mai bun”, „Ștefan cel Mare”). „Ce-l” înseamnă „ce” + „îl” („ce-l doare?”). Dacă poți spune „ce îl”, se scrie cu cratimă.
- Cei mai buni, dar „cântă cel mai frumos” — Lângă un adjectiv, „cel” din superlativ se acordă: „cel mai bun”, „cea mai bună”, „cei mai buni”, „cele mai bune”. Lângă un adverb rămâne „cel”: „fetele cântă cel mai frumos”.
Forme flexionare
- genitiv-dativ
- celui
- plural
- cei
- feminin
- cea
- genitiv-dativ
- celei
- plural
- cele
- genitiv-dativ plural masculin și feminin
- celor
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din acel, prin căderea lui a de la început în vorbirea curentă.