DEX Dicționar

bubuitură

substantiv femininun sens

Înțeles

  1. Zgomot puternic și adânc, ca de tunet; bubuit.

    „O bubuitură a zguduit geamurile.”

Sinonime

  • bubuit
  • răpăit

Antonime

Cum se folosește

Plural: bubuituri.

Forme flexionare

genitiv-dativ articulat
bubuiturii
plural
bubuituri

După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).

Etimologie

De la bubui, cu sufixul -tură.

Cuvinte care se termină la fel

Alte cuvinte de pe litera B