Înțelesuri
- 1
(În basme) Făptură monstruoasă a răului, văzută ca un șarpe imens cu mai multe capete și, uneori, cu aripi; dragon.
„Voinicul a tăiat capetele balaurului.”
- 2
(Astronomie, popular) Numele constelației Dragonului.
„Bătrânii numeau constelația „Balaurul”.”
Cum se folosește
Se pronunță «ba-la-ur»; plural: balauri.
Forme flexionare
- plural
- balauri
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Comparabil cu albaneza (bollë „șarpe”) și cu sârba (blavor).