Înțelesuri
- 1
Acoperământ de pânză, de lemn sau de metal, adesea cu draperii, care se înalță deasupra unui tron, unui pat, unui altar sau unui catafalc.
„Patul regelui avea un baldachin de catifea roșie.”
- 2
Pânză întinsă pe patru bețe, purtată deasupra unui demnitar sau a unui obiect sfânt în timpul unei procesiuni.
„Preoții mergeau sub un baldachin aurit.”
Cum se folosește
Plural: baldachine.
Forme flexionare
- plural
- baldachine
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (baldaquin).