Înțeles
Persoana care a luat cuvântul, într-o ședință sau într-o dezbatere, înaintea celui care vorbește acum.
„Sunt de acord cu ce a spus antevorbitorul meu.”
Cum se folosește
Feminin: antevorbitoare. Plural: antevorbitori. Prefixul e „ante-” (înainte), nu „anti-” (împotrivă): nu „antivorbitor”.
Atenție la scriere
- „Ante-” sau „anti-”? Antevorbitor, antebelic — „Ante-” înseamnă „înainte” (antevorbitor, antebelic, antebraț). „Anti-” înseamnă „împotrivă” (antivirus, antiaerian, anticorupție). „Antivorbitor” e greșit: antevorbitorul a vorbit înaintea ta, nu împotriva ta.
Forme flexionare
- plural
- antevorbitori
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Format din „ante-” și „vorbitor”, după germanul Vorredner.