Înțeles
Îmbrăcăminte, felul în care e îmbrăcat cineva.
„Regulamentul școlii are reguli și despre vestimentație.”
Sinonime
- îmbrăcăminte
- ținută
- haine
Cum se folosește
Se desparte -ți-e. Plural: vestimentații.
Forme flexionare
- articulat
- vestimentația
- genitiv-dativ articulat
- vestimentației
- plural
- vestimentații
- plural articulat
- vestimentațiile
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
De la „vestmânt”, cu sufixul „-ație”, după italiana vestimenta.