Înțelesuri
- 1
Sentiment intens de dușmănie și respingere față de cineva sau ceva.
„Nu a simțit niciodată ură față de cei care l-au trădat, doar dezamăgire.”
- 2
Sentimentul îndreptat împotriva unui grup întreg de oameni.
„Legea pedepsește îndemnul la ură împotriva unei minorități.”
Sinonime
- dușmănie
- ostilitate
- vrăjmășie
- animozitate
Antonime
Expresii și locuțiuni
- Discurs de urăvorbire care ațâță lumea împotriva unui grup.
- A privi cu urăa te uita la cineva cu dușmănie neascunsă.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- urii
- plural
- uri
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Derivat din verbul a urî, moștenit din latinescul horrere („a se îngrozi”).