Înțelesuri
- 1
Mișcare prin care corpul se rostogolește cu capul înainte, peste cap.
„Copilul a făcut o tumbă pe iarbă.”
- 2
(La plural) Giumbușlucuri, ghidușii.
„Copiii se jucau și făceau tumbă după tumbă.”
Sinonime
- rostogolire
- cabriolă
Cum se folosește
Plural: tumbe.
Expresii și locuțiuni
- de-a tumbapeste cap, de-a rostogolul.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- tumbei
- plural
- tumbe
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din neogreacă (tumba).