Înțelesuri
- 1
Care întărește organismul, care dă putere.
„Plimbarea pe munte are un efect tonic.”
- 2
(Substantiv neutru) Medicament sau băutură care întărește; și apă minerală cu chinină, ușor amăruie.
„A cerut un gin cu tonic.”
- 3
(Gramatică, despre silabe sau vocale) Pe care cade accentul.
„În cuvântul „masă”, silaba tonică e prima.”
- 4
(Muzică, substantiv feminin) Prima treaptă a unei game.
„Melodia se încheie pe tonică.”
Sinonime
- întăritor
- fortifiant
- înviorător
- accentuat
Antonime
- atonic
- neaccentuat
Cum se folosește
Femininul e „tonică”; pluralul substantivului neutru e „tonice”.
Expresii și locuțiuni
- Accent tonicaccentul care cade pe o anumită silabă a unui cuvânt.
Forme flexionare
- masculin plural
- tonici
- feminin
- tonică
- feminin plural
- tonice
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceza tonique și din italiana tonico.