Înțelesuri
- 1
Pește cu solzi argintii, lung de 30-40 cm, care primăvara urcă din mare pe Dunăre ca să-și depună icrele; scrumbie de Dunăre.
„Primăvara, la Galați, se prind scrumbii de Dunăre.”
- 2
(Mai ales în „scrumbie albastră”) Pește de mare cu spatele albastru-verzui, cu solzi mărunți; macrou.
„Scrumbia albastră afumată se vinde la orice pescărie.”
Cum se folosește
Plural: scrumbii. Scrumbia albastră e același pește cu macroul.
Forme flexionare
- articulat
- scrumbia
- genitiv-dativ articulat
- scrumbiei
- plural
- scrumbii
- plural articulat
- scrumbiile
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din neogreacă (skumbrí).