DEX Dicționar

retoric

adjectiv2 sensuri

Înțelesuri

  1. 1

    Care ține de retorică, de arta vorbirii frumoase; (figurat) pompos, ornamentat.

    „A pus o întrebare retorică, fără să aștepte răspuns.”

  2. 2

    (Substantiv feminin, retorică) Arta de a vorbi frumos și de a convinge un auditoriu.

    „Retorica antică se preda în școli.”

Sinonime

  • emfatic

Cum se folosește

Feminin: retorică; plural: retorici, retorice.

Forme flexionare

masculin plural
retorici
feminin
retorică
feminin plural
retorice

După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).

Etimologie

Din (1) ngr. ritóriki, latină (rhetorica), italiană (retorica), franceză, (2) lat. rhetoricus, italiană (retorico), franceză ({fr:rhétorique" target="_blank" rel="nofollow" title="Clic pentru navigarea la dicționarul al Academiei franceze">rhétorique}), (2) lat. rhetoricus, italiană (retorico), franceză ({fr:rhétorique) și din greacă (ritorikós).

Cuvinte care se termină la fel

Alte cuvinte de pe litera R