Înțelesuri
- 1
Defect al unor motoare, în care combustibilul arde incomplet și dă o explozie falsă, care nu pune motorul în mișcare; pocnetul care o însoțește.
„Motorul avea rateuri la pornire.”
- 2
Încercare nereușită de a trage cu o armă sau de a aprinde un explozibil; proiectil care nu a explodat.
„Pușca a făcut rateu.”
- 3
(Familiar) Greșeală supărătoare, făcută în public; gafă.
„Rateul de la conferință l-a stânjenit.”
Antonime
Cum se folosește
Plural: rateuri.
Forme flexionare
- articulat
- rateul
- plural
- rateuri
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (raté).