Înțeles
(Familiar) Ceartă, sfadă, pică între oameni.
„Între cei doi vecini e râcă de ani de zile.”
Antonime
Cum se folosește
Fără plural.
Expresii și locuțiuni
- a căuta (cuiva) râcăA căuta ceartă cu cineva, a-l provoca.
- a purta (cuiva) râcăA avea pică pe cineva, a-l dușmăni.
- a se pune râcă (cu cineva)A se încăpățâna să se certe cu cineva.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- râcii
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Derivat regresiv de la „a râcăi” (învechit, „a răcni”), cuvânt de origine slavă.