Înțelesuri
- 1
Piesă făcută de om care ține locul unui membru, al unui organ sau al unei părți din ele.
„După accident a primit o proteză de picior și a învățat din nou să meargă.”
- 2
Placă pe care sunt prinși dinți falși, pusă în locul dinților pierduți.
„Bunicul își punea proteza într-un pahar cu apă peste noapte.”
- 3
Operația prin care se pune o asemenea piesă.
„Medicul i-a recomandat o proteză de șold.”
- 4
(Lingvistică) Apariția unei vocale la începutul unui cuvânt, fără ca înțelesul lui să se schimbe.
„La ora de gramatică istorică am învățat ce e proteza.”
Cum se folosește
Pluralul e „proteze”.
Expresii și locuțiuni
- Proteză dentarădantură falsă, fixă sau mobilă.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- protezei
- plural
- proteze
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceza prothèse, la origine din greacă (prosthesis, „adăugare”).