Înțelesuri
- 1
Construcție plutitoare, de obicei fixă, folosită ca să sprijine instalații sau ca să acosteze navele.
„Vaporul s-a legat de ponton.”
- 2
Pod plutitor improvizat, a cărui platformă stă pe bărci legate între ele; fiecare dintre aceste bărci.
„Armata a trecut râul pe un ponton.”
- 3
Vas fără motor și fără punte, tras de un alt vas, cu care se transportă mărfuri dintr-un port.
„Pontonul cu cărbuni a fost remorcat spre doc.”
Sinonime
- debarcader
- pod plutitor
Cum se folosește
Plural: pontoane.
Forme flexionare
- plural
- pontoane
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (ponton).