Înțelesuri
- 1
Fâșie de pânză sau de bandă cu adeziv, lipită pe o rană mică ca s-o ferească de murdărie.
„Și-a pus un plasture pe degetul tăiat.”
- 2
(Popular) Cataplasmă, compresă caldă pusă pe un loc bolnav.
„Bunica i-a pus un plasture de muștar pe piept.”
Sinonime
- emplastru
Cum se folosește
Articulat: „plasturele”; pluralul „plasturi”.
Forme flexionare
- plural
- plasturi
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din neogreacă, latină (plastrum) și germană (Pflaster).