Înțelesuri
- 1
Care știe să păstreze, care nu risipește; econom.
„Bunica era o gospodină păstrătoare, nu arunca nimic.”
- 2
(Substantivat) Om sau grup care păzește și ține vie o tradiție, o lege sau o taină.
„Bătrânii satului sunt păstrătorii obiceiurilor de nuntă.”
Sinonime
- econom
- chibzuit
- depozitar
Antonime
- risipitor
Cum se folosește
Femininul „păstrătoare”.
Forme flexionare
- masculin plural
- păstrători
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Format din „păstra” și sufixul -ător.