Înțeles
A face pe cineva să nu fie mulțumit; a indispune, a supăra.
„Noul program de lucru i-a nemulțumit pe toți angajații.”
Sinonime
- a indispune
- a supăra
- a deranja
- a dezamăgi
Antonime
- a mulțumi
- a satisface
Cum se folosește
Prezentul: eu nemulțumesc, el nemulțumește. Popular și regional: a nemulțămi.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular și pers. a 3-a plural
- nemulțumesc
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- nemulțumește
- imperfect pers. 1 singular
- nemulțumeam
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să nemulțumesc
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să nemulțumească
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Format din prefixul ne- și „a mulțumi”.