Înțelesuri
- 1
Venire în număr mare și cu grabă; înghesuială.
„La ușa magazinului era năvală mare.”
- 2
Atac brusc și puternic asupra unui loc sau dușman.
„Năvala dușmanului a surprins cetatea.”
- 3
Izbucnire sau revărsare puternică, violentă.
„O năvală de sânge i-a urcat în obraji.”
- 4
Mișcare impetuoasă, grăbită; zor.
„Pe drum mergeau în năvală.”
Sinonime
- îmbulzeală
- atac
Antonime
Cum se folosește
Plural: năvale.
Expresii și locuțiuni
- a da năvalăa năvăli.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- năvalei
- plural
- năvale
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
De la a năvăli (derivat regresiv).