Înțelesuri
- 1
Care trăiește toată viața, sau o perioadă lungă, cu un singur partener; (despre căsătorie) cu un singur soț și o singură soție.
„Lebedele sunt păsări monogame, rămân cu aceeași pereche toată viața.”
- 2
(Botanică; despre plante) Care are flori de un singur fel, fie bărbătești, fie femeiești; unisexuat.
„Profesorul ne-a arătat câteva plante monogame din seră.”
Sinonime
- monogamic
- unisexuat
Antonime
- poligam
Cum se folosește
Forme: monogamă, monogami, monogame. Substantivul înrudit: monogamie.
Forme flexionare
- masculin plural
- monogami
- masculin plural
- monogame
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (monogame).